|
||||
Cântări Cu crucea-n spate Era seară liniştită Aşa grăieşte Domnul slavei Cu crucea-n spate Cu crucea-n spate trec şi-acum Însângerat pe-al lumii drum, Cu mâinile-n piroane vin, La uşi închise Eu suspin, Cu mâinile-n piroane vin, La uşi închise Eu suspin. Cu mâinile-n piroane bat La uşi închise de păcat, N-aude nimeni şi pornesc, Sub crucea grea Mă prăbuşesc, N-aude nimeni şi pornesc, Sub crucea grea Mă prăbuşesc. Sunt plin de răni, de sînge-s plin, N-aude nimeni cât suspin, Izvoare curg din jertfa Mea, Nu vine nimeni ca să bea, Izvoare curg din jertfa Mea, Nu vine nimeni ca să bea. Eu sunt Păstorul cel ceresc, Dar oamenii Mă ocolesc, Şi-i chem pe toţi, de toţi Mi-e dor, Eu sunt Păstorul tuturor, Şi-i chem pe toţi, de toţi Mi-e dor, Eu sunt Păstorul tuturor. Vreau ca să intru-n casa ta, Deschide-acum, nu Mă uita, Eu sunt al lumii Împărat, Cu coasta-nsângerată bat, Eu sunt al lumii Împărat, Cu coasta-nsângerată bat. Deschide-acum că anii fug, Ia astăzi dulcele Meu jug, Căci jugul meu este uşor, Pe lume tu eşti călător, Căci jugul meu este uşor, Pe lume tu eşti călător. Sunt Viaţa, sunt Lumina ta, Deschide-acum, nu Mă uita, Căci Apa Vieţii-ţi voi da Eu, Voi fi Mântuitorul tău, Căci Apa Vieţii-ţi voi da Eu, Voi fi Mântuitorul tău. Sus la: Cântări Era seară liniştită Era seară liniştită Cu cerul senin, Când fu cina pregătită Fiului divin. El veni cu-ai Săi la masă, La locul gătit, Şi cu o voce duioasă Astfel le-a vorbit: "Fraţilor, sosit-a ceasul, Să ne despărţim, Voi să nu pierdeţi curajul Căci iar am să vin. Dar vă spun mai dinainte Pentru ca să ştiţi, Căci din voi unul M-a vinde Pe treizeci de-arginţi." Atunci toţi se îndreptară Către-Învăţător, Şi pe rând se întrebară Care-i trădător? Când veni rândul lui Iuda, Întrebă şi el: "Nu cumva voi fi eu Doamne, Fiul cel mişel?" "Tu eşti Iuda!" - zise Domnul, "Du-te mai curând, Iată-acum soseşte ceasul, Să faci ce-ai de gând." Atunci el îndată merse, Către-acel sobor, Unde aştepta cu sete Al Domnului omor. Acolo-şi vându Stăpânul, Iuda cel mişel, Şi printr-un sărut făţarnic Îl predă pe El. Ei L-au dus la judecată, Şi L-au osândit, Ca pe cruce cu ocară Să fie răstignit. Sus la: Cântări Aşa grăieşte Domnul slavei Aşa grăieşte Domnul slavei Prin glasul Sfintei Liturghii, Deşi M-am înălţat la ceruri, Eu nu vă las, Eu nu vă las orfani copii. În fiecare Liturghie, Eu Mă cobor din nou la voi, Din nou e coasta Mea străpunsă, Şi-Mi curge sânge, şi-Mi curge sângele şiroi. Mă răstignesc din nou pe cruce, În umbra Sfântului Altar, Primiţi-Mi Sângele şi Trupul, Să nu vin iarăşi, să nu vin iarăşi în zadar. Eu sunt aici întotdeauna, În Sfântu-Altar spre răsărit, Bisericile sfinte-s goale, Creştinii Mei, creştinii Mei s-au rătăcit. Veniţi copiii Mei la Mine, Că vreau în voi să locuiesc, Să vă împac din nou cu Tatăl, Şi de păcat, şi de păcat să vă feresc. Şi din Potirul Cinei Mele, Eu vreau cu toţii să gustaţi, Veniţi creştinii Mei la Mine, Şi pacea Mea, şi pacea Mea să o aflaţi. În fiecare Părticică, Pe care-n taină o primiţi, Eu sunt întreg cu toată slava, Şi-aştept spre Mine, şi-aştept spre Mine să veniţi. Sus la: Cântări |